• SAMSUNG
  • iStock_000004772584Medium_4
  • image-01-full

EXPERIENTA


Dr. Oleg Cebotari a absolvit cursurile Facultatii de Medicina Generala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “N. Testemiteanu” Chisinau, Republica Moldova si a inceput pregatirea in domeniul chirurgiei generale ca rezident in cadrul Spitalului Universitar CFR Cluj-Napoca, din a carui echipa face parte si in prezent, ca medic primar. Doctorand in Stiinte Medicale cu teza de doctorat intitulata “Rezectiile intestinale in bolile inflamatorii intestinale nespecifice”, Dr. Cebotari beneficiaza de o pregatire postuniversitara vasta, efectuand cursuri de specializare atat in tara cat si in strainatate, Germania Heidelberg. Cu un spirit tanar si inovativ, realizeaza cu rezultate de exceptie proceduri chirurgicale atat in domeniul chirurgiei clasice, cat si al chirurgiei laparoscopice, fiind considerat un nume de referinta in specialitatea sa.

 

CURSURI POSTUNIVERSITARE DE SPECIALIZARE:

  1. Curs de microchirurgie, Catedra Chirugie II, Cluj-Napoca, 28.02.2000 – 10.03.2000
  2. Actualitati in chirurgia protetica a defectelor parietale postoperatorii, Catedra Chirurgie IV, Cluj-Napoca 12.05.2003 – 16.05.2003
  3. Curs de initiere in chirurgia laparoscopica. Catedra Chirurgie III, Cluj-Napoca 31.01.2005 – 04.02.2005
  4. Curs de chirurgie laparoscopica avansata. Catedra Chirurgie III, Cluj-Napoca 07.02.2005 – 11.02.2005
  5. Curs de telemedicina pentru Diploma Universitara de Chirurgie Laparoscopica, Universitate Paris 08-09.06.2005
  6. Prevenirea transmiterii HIV in practica medicala, Institutul de Boli Infectioase,, Prof. Dr. Matei Bals” 17.05.2005
  7. Bursa de studii la Universitatea Heidelberg, Germania 01.04.2002 – 31.03.2003


EXPERIENTA PROFESIONALA:

COMPARTIMENT TIPUL PROCEDURII NR. INTERVENTII
Hemicolectomie dreapta 90
Hemicolectomie stanga 60
Colectomie totala 40
Rezectii sigmoidiene 86
Rezectii Hartmann 64
Reconstructii post Hartmann 52
Rezectii de rect Dixon 130
CHIRURGIE COLO-RECTALA Derivatii interne 64
Colostome 92
Hemoroidectomie 520
Drenaje de abscese / fistulectomii 300
Fisura anala – Sfincterotomie laterala 260
Rezectii de ileon / jejun 74
Rezectii Ileo – cecale 60
Adezioliza 1150
Enterotomie / stircturoplastie 60
Gastrectomie subtotala 90
Resectii Billroth I – II 84
TRACTUL GASTRO-INTESTINAL Gastro-entero anastomoze 64
Gastrotomii – Duodenotomii 32
Gastrectomii totale cu toracotomie stanga 35
Colecistectomie laparoscopica 1150
Coledocotomie laparoscopica cu coledocoscopie 32
Sutura laparoscopica a ulcerelor gastro-duodenale perforate 36
Miotomii laparoscopice cu fundoplicatie Heller si Toupet 38
CHIRURGIE LAPAROSCOPICA Fundoplicatie laparoscopica Nissen 50
Histerectome laparoscopica totala 35
Chistectomie laparoscopic pentru chiste ovariene 125
Laparoscopie diagnostica 140
Cholecystectomie 52
Choledochotomie 92
TRACTUL BILIAR Segmentectomii hepatice 80
Duodenopancreatectomie 50
Spleno – pancreatectomie 50

CHIRURGIE



CHIRURGIA LAPAROSCOPICA

Chirugia laparoscopica a inceput sa ia amploare si in tara noastra, respectiv in lumea chirurgicala clujeana, ca metoda de tratament moderna, inovativa, cu implicatii pozitive asupra recuperarii postoperatorii a pacientilor.
Se realizeaza utilizand instrumente speciale introduse in abdomen prin intermediul unor mini incizii, vizualizarea intraabdominala realizandu-se cu ajutorul unei camere video care proiecteaza imaginea captata pe monitoare dotate cu tehnologie HD, gratie dezvoltarii tehnologice ample din ultima perioada.
Nu este vorba despre un alt fel de chirurgie. Procedurile chirurgicale sunt in general aceleasi ca si cele din chirurgia clasica, insa se realizeaza intr-un timp mai scurt, cu o vizualizare de exceptie a structurilor anatomice cu pierderi de sange mai reduse intraoperator si cu o rata de complicatii mai redusa decat in chirurgia clasica.
Regasiti principalele avantaje ale chirurgiei laparoscopice in lista ce urmeaza:

  • incizii de mici dimensiuni, utilizate pentru introducerea instrumentelor, care au un rezultat estetic net superior inciziilor clasice, cu disparitia riscului de eventratie postoperatorie
  • vizualizarea mai buna a zonei de lucru, cu ajutorul echipamentelor optice care maresc imaginea proiectata pe ecrane, la care se adauga noile tehnologii HD
  • durata mai redusa a interventiei chirurgicale
  • mobilizarea pacientului se face precoce postoperator, scazand astfel riscul complicatiilor trombembolice
  • durere postoperatorie redusa
  • recuperarea postoperatorie rapida
  • reducerea duratei de spitalizare si implicit a costurilor
  • reintegrare sociala rapida

Beneficiem de echipamentele, de pregatirea si experienta chirurgicala necesara pentru a va oferi cu incredere posibilitatea de a trata laparoscopic urmatoarele tipuri de afectiuni:

  • litiaza biliara – colecistectomia laparoscopica este cea mai frecventa operatie minim invaziva, considerate standardul de aur in tratamentul acestei patologii
  • litiaza coledociana – coledocotomii laparoscopice cu colecodoscopie
  • ulcere gastro-duodenale perforate – sutura laparoscopica
  • suprarenalectomie laparoscopica
  • achalazia – miotomie Heller laparoscopic
  • hernia hiatala – fundoplicaturi Nissen, Toupet laparoscopic
  • chirurgia obezitatii
  • patologia benigna sau maligna ginecologica – chistectomii, miomectomii, histerectomii totale cu sau fara anexectomie laparoscopic
  • laparoscopie diagnostica (explorare, stadializare, biopsii)
  • tumorile intestinului gros – colectomii laparoscopice
  • tumorile gastrice – rezectii sau gastrectomii laparoscopice
  • tumorile cozii pancreasului – splenopancreatectomii caudale
  • tumori renale – nefrectomii laparoscopice

CHIRURGIA STOMACULUI

1. CHIRURGIA BARIATRICA

In prezent, obezitatea a devenit o adevarata epidemie, 1.7 miliarde de oameni fiind supraponderali, iar dintre acestia, 300 milioane avand obezitate confirmata clinic. Se constata de asemenea o crestere a prevalentei supraponderii si a obezitatii si in randul adolescentilor si al tinerilor. Dintre patologiile asociate obezitatii, mentionam:

  • diabetul zaharat
  • hipertensiunea arteriala
  • dislipidemiile
  • accidentele vasculare cerebrale
  • cardiopatia ischemica
  • litiaza biliara
  • refluxul gastroesofagian
  • steatoza hepatica
  • sindromul de apnee in somn
  • incontinenta urinara
  • infertilitatea
  • depresia
  • incidenta crescuta a cancerului de prostate, endometrial, mamar, colonic

Tratamentul medical al obezitatii include dieta, exercitii fizice regulate, modificarea stilului de viata si farmacoterapie. Din pacate, in cazul pacientilor cu obezitate morbida, aceste optiuni nu au dat rezultate. Astfel, singurul tratament eficient ramane cel chirugical.
Indicatiile chirurgiei bariatrice:

  • obezitate morbida, respectiv IMC > 40 kg/m2 fara comorbiditati sau >35 kg/m2 cu comorbiditatile mai sus mentionate associate
  • pacienti cu varsta cuprinsa intre 18 – 65 ani
  • pacienti motivate, complianti la conduita terapeutica postoperatorie, care inteleg necesitatea implicarii lor active si care beneficiaza de suportul moral al anturajului

Contraindicatiile chirurgiei bariatrice:

  • pacienti cu patologii cronice grave, cu risc mare anestezic
  • pacienti cu patologii psihiatrice
  • pacientii cu dependente
  • pacientii cu obezitate de origine endocrina

Tipurile de interventii bariatrice:
1. Restrictive  – reduc volumul stomacului

  • pacienti cu patologii cronice grave, cu risc mare anestezic
  • pacienti cu patologii psihiatrice
  • pacientii cu dependente
  • pacientii cu obezitate de origine endocrina

2. Malabsorbtive – reduc absorbtia intestinala a substantelor nutritive din alimente

  • diversia biliopancreatica

3. Mixte – combina cele doua mecanisme

  • bypassul gastric – in prezent cel mai utilizat procedeu bariatric

Beneficiile chirurgiei bariatrice:

  • reducerea mortalitatii
  • ameliorarea sau disparitia diabetului zaharat
  • ameliorarea dislipidemiei
  • ameliorarea hipertensiunii arteriale
  • disparitia sindromului de apnee in somn

2. CANCERUL GASTRIC

Cancerul gastric este a doua cea mai frecventa cauza de deces de natura maligna, pacientii acuzand simptomatologie si prezentandu-se la medic de cele mai multe ori in stadii avansate ale bolii. Simptomele includ scadere ponderala marcata, lipsa poftei de mancare, indigestie cu preponderenta pentru carne, greturi, varsaturi, disfagie, senzatie de satietate precoce, astenie progresiva.
Factorii de risc implicati in aparitia cancerului gastric sunt:

  • ereditatea
  • consumul de alimente afumate
  • infectia cu Helicobacter pylori
  • interventii pe stomac in antecedente
  • anemia pernicioasa
  • gastrita cronica atrofica

Diagnosticul se stabileste cu ajutorul unei gastroscopii, moment in care se pot prelua si biopsii din tumora obiectivata. Alte examinari utile includ bariu pasajul, ecoendoscopie, CT toraco-abdominal, RMN, PET-CT.
Tratamentul chirurgical presupune indepartarea stomacului, fie partial, fie in totalitate, in functie de sediul tumorii, si a limfaticelor eferente. Chimioterapia poate fi luata in considerare inaintea interventiei chirurgicale in cazul tumorilor voluminoase, care nu se preteaza pentru tratament chirurgical de prima intentie, sau in urma interventiei, ca metoda adjuvanta de tratament. In cazurile avansate, nerezecabile, se poate practica tratament chirurgical paliativ in vederea ameliorarii simptomatologiei, sau cicluri de chimioterapie cu aceeasi viza terapeutica.
Alte modalitati de tratament includ:

  • anticorpii monoclonali (Bevacizumab)
  • terapii genice

CHIRURGIA FICATULUI

Patologia chirurgicala benigna a ficatului cuprinde:

  • Hemangiomul hepatic – cea mai frecventa formatiune ce poate aparea la nivelul ficatului, de cele mai multe ori asimptomatica, ce se descopera in majoritatea cazurilor intamplator. Nu prezinta risc de transformare maligna iar tratamentul chirurgical este indicat numai in cazul in care este vorba despre un hemangiom complicat.
  • Hiperplazia nodulara focala – apare mai frecvent la femei intre 20 – 50 ani, dureroase doar daca atinge volume mari, fara risc de transformare maligna. Se opereaza doar cazurile simptomatice (dureroase).
  • Adenomul hepatic – formatiune benigna in general dureroasa, cu evolutie intretinuta de consumul de contraceptive orale combinate, cu risc de transformare maligna in carcinom hepatocelular. Se indica indepartarea chirurgicala in toate cazurile confirmate diagnostic.
  • Chiste hepatice (simple, hidatice)
  • Abcese hepatice

Carcinomul hepatocelular reprezinta cea mai frecventa tumora maligna hepatica primara (tumora ce are punctul de plecare din celulele ce intra in structura ficatului) si apare in majoritatea cazurilor pe un ficat afectat de ciroza. Alti factori de risc incriminati sunt:

  • consumul cronic de alcool
  • hepatitele cronice virale B si C
  • hemocromatoza
  • obezitatea, diabetul zaharat

Simptomele sunt nespecifice, de aceea diagnosticul acestei afectiuni poate fi mult intarziat. Pacientii se pot plange de scadere progresiva in greutate, astenie progresiva, lipsa poftei de mancare, febra sau subfebrilitati neexplicate, dureri in regiunea ficatului. De asemenea, aparitia simptomelor de agravare a cirozei (ascita, icter, hemoragii digestive) sunt un semnal de alarma pentru aparitia unui posibil cancer.
Posibilitatile de tratament variaza in functie de stadiul in care este depistata tumora si in functie de stadiul cirozei, in cazul prezentei acesteia. Tratamentul chirurgical (ex.: hepatectomie dreapta/stanga, lobectomie dreapta/stanga) este solutia terapeutica optima, de care insa poate beneficia doar un procent redus (10 – 15%) din cazurile diagnosticate, fie din cauza rezervei functionale hepatice insuficiente, fie din cauza volumului tumoral mult crescut.
Transplantul hepatic este, de asemenea, o solutie terapeutica de care pot beneficia aproximativ 5% din pacientii diagnosticati cu cancer hepatic. Pentru cazurile avansate exista posibilitatea chimioterapiei sistemice. Alte posibilitati terapeutice includ:

  • chemoembolizarea
  • ablatia alcoolica
  • crioablatia
  • ablatia prin radiofrecventa
  • radioterapia

Tumorile secundare hepatice sunt tumori cu punct de plecare de la nivelul altui organ, cel mai frecvent colon, rect, stomac sau pancreas, dar si san sau plaman. De cele mai multe ori sunt asimptomatice, descoperite in cadrul bilantului general al tumorii primare, si multiple, extinse, de unde si rata scazuta de rezecabilitate a acestora. Alternativele terapeutice sunt aceleasi ca si in cazul tumorilor primare.

CHIRURGIA COLECISTULUI SI A CAILOR BILIARE

Colecistectomia este interventia electiva cel mai frecvent practicata, constand in indepartarea in totalitate a veziculei biliare. Se realizeaza cel mai frecvent pe cale laparoscopica, insa se poate realiza si clasic in cazurile complicate care necesita conversie sau in cadrul unor interventii de amploare la nivelul ficatului sau al pancreasului.
Colecistita acuta si colecistita cronica cu litiaza veziculara (prezenta calculior in vezicula biliara) reprezinta principalele indicatii chirurgicale ale colecistectomiei laparoscopice. Simptomele includ durere abdominala in regiunea subcostala dreapta, greturi, varsaturi, gust amar, intoleranta la anumite alimente.Colecistita acuta asociaza si cresterea leucocitelor si febra.
Interventia chirurgicala se realizeaza exclusiv in anestezie generala, este una de scurta durata, iar recuperarea postoperatorie si reinsertia sociala si familiala se realizeaza rapid.

CHIRURGIA PANCREASULUI

Cancerul pancreatic se situeaza pe locul al patrulea pe l ista mortalitatii prin cancer in populatia generala. Peste 75% dintre cancere se situeaza la nivelul capului pancreatic si, in procentaje mai reduse, la nivelul corpului si cozii pancreasului.
Factorii de risc in aparitia acestei patologii include fumatul (cel mai important factor), diabetul zaharat, pancreatita cronica, obezitatea, ereditatea.
Simptomele initiale sunt nespecifice si silentioase, incluzand anorexie, stare generala alterata, greturi, fatigabilitate si dureri in regiunea epigastrica.
Dintre semnele si simptomele mai specifice amintim:

  • pierdere semnificativa in greutate
  • debutul unui diabet zaharat
  • prurit
  • depresie
  • tromboflebita migratorie

Diagnosticul se poate stabili folosind urmatoarele tipuri de investigatii paraclinice:

  • markeri tumorali crescuti: ACE, CA 19-9
  • examen CT
  • ecografie abdominala
  • ecoendoscopie
  • RMN, ERCP, PET scan

Tratamentul chirurgical variaza in functie de localizarea tumorii. Astfel, daca aceasta are sediul la nivelul capului pancreasului, se va practica duodenopancreatectomie cefalica, respective indepartarea capului pancreasului impreuna cu tumora si a duodenului, impreuna cu alte structuri invecinate. Este o operatie de amploare si se efectueaza doar de catre chirurgic cu experienta vasta in acest domeniu.
Ca alternative terapeutice, se poate recurge la radio si chimioterapie, fie inaintea interventiei chirurgicale, pentru a micsora dimensiunile tumorale, fie dupa interventia chirurgicala, ca tratament adjuvat. In cazurile avansate, nerezecabile, sunt necesare tratamente paliative, simptomatice, pentru rezolvarea durerii, a icterului (prin plasare de stenturi) sau a obstructiei duodenale (prin stenturi endoscopice).
Din nefericire, pronosticul acestui tip de cancer este foarte prost, media de viata colectiva a pacientilor fiind de 4-6 luni. Supravietuirea la 1 an este de aproximativ 24 %, iar la 5 ani, sub 5 %.

CHIRURGIA COLO - RECTALA

Cancerul colorectal reprezinta cel mai frecvent tip de cancer gastrointestinal, motiv pentru care este una dintre patologiile maligne cel mai bine studiate. Aproximativ 20% dintre pacienti se prezinta in serviciile medicale in stadii avansate ale bolii, prezentand complicatii de tip ocluzie, hemoragii sau stenoza, insa majoritatea cazurilor de cancer colo-rectal pot fi depistate in stadii incipiente datorita programelor de screening (colonoscopii) implementate de organizatiile de sanatate.
Pacientii se pot prezenta acuzand semne sau simptome de tipul:

  • anemie feripriva
  • emisie de scaun cu produse patologice (sange)
  • dureri abdominale
  • tulburari de tranzit
  • scadere ponderala
  • astenie progresiva

Factorii de risc implicati sunt:

  • genetici
  • dieta bogata in grasimi si saraca in fibre
  • fumat, alcool in exces, obezitate, sedentarism
  • leziunile precanceroase: polipii adenomatosi, boala Crohn si colita ulcero-hemoragica

In stabilirea diagnosticului, sunt utile o serie de investigatii paraclinice:

  • ACE (antigenul carcinoembrionar, care creste in cazul unui cancer colorectal)
  • colonoscopie cu prelevare de biopsii (standardul de aur in diagnostic)
  • examen CT toraco-abdomino-pelvin, ecografie abdominala, RMN

Tratamentul chirurgical presupune indepartarea unei portiuni a intestinului gros, procedurile depinzand de localizarea tumorii. Astfel, daca tumora are sediu la nivelul:

  • cec/colon drept – hemicolectomie dreapta
  • unghiul colonic drept/colon transvers – hemicolectomie dreapta extinsa
  • colonul stang – hemicolectomie stanga
  • sigmoid – rezectie recto-sigmoidiana
  • rectul superior si mijlociu – rezectie rectala anterioara
  • rectul inferior – amputatie rectala

Alte variante terapeutice includ chimioterapia, radioterapia, imunoterapia.
Hemoroizii reprezinta dilatari ale pachetelor venoase situate la nivelul canalului anal si se clasifica, in functie de localizare, in hemoroizi externi (sub linia dintata) si hemoroizi interni (cei situati deasupra liniei dintate). Se manifesta prin simptome disconfortante precum sangerari la defectatie, durere la nivel anal, prolabare. Tratamentul chirurgical al acestora (prin ligaturi elastice sau excizie minim invaziva) trebuie asociat cu un regim igieno-dietetic cu evitarea constipatiei.
Fisurile anale sunt leziuni la nivelul dermului anal care se insotesc de dureri intense in timpul si dupa defecatie. Din cauza spasmului local si a ischemiei consecutive, rezolvarea prin tratament conservativ este de cele mai multe ori deficitara, fiind necesara interventia chirugicala. Se realizeaza o incizie la nivelul sfincterului anal intern care inlatura spasmul local si permite vindecarea completa in 98% din cazuri.
Abcesele si fistulele anorectale sunt cauzate in cele mai multe cazuri de infectii la nivelul glandelor anale. Abcesele reprezinta faza acuta a infectiei, iar in cazul in care acestea nu beneficiaza de un tratament adecvat, apare cronicizarea, respectiv fistulele, comunicari intre glandele canalului anal si tegumentul perianal. Tratamentul este chirurgical si difera in functie de complexitatea fistulei. In cazul fistulelor simple, este suficienta evidentierea traiectului fistulos prin canulare si desfiintarea acestuia intr-o singura sedinta. In cazul fistulelor complexe, de obicei tratamentul se realizeaza in mai multe etape pe parcursul mai multor saptamani.

CHIRURGIA PERETELUI ABDOMINAL

Herniile se definesc ca zone defectuoase ale stratului muscular al peretelui abdominal, care permit exteriorizarea continutului cavitatii abdominale (epiploon, ansa intenstinala) la acest nivel.
Eventratiile reprezinta o categorie particulara si presupun existenta unei cicatrici postoperatorii abdominale la nivelul careia se exteriorizeaza continutul cavitatii.
Astfel, rezulta aparitia unei formatiuni de diverse dimensiuni, moale la palpare, care poate fi redusa manual prin presiune la nivelul ei si care ulterior revine la forma initiala. Exista diverse tipuri de hernii:

  • inghinale
  • femurale
  • ombilicale

Tratamentul herniilor si al eventratiilor este strict chirurgical si se preteaza atat pentru o rezolvare clasica, cat si pentru rezolvare laparoscopica. Deoarece reprezinta unele dintre cele mai frecvente afectiuni chirurgicale, interventiile de acest tip sunt dintre cele mai frecvent practicate in chirurgie generala. Principiile generale ale tratamentului sunt reintroducerea continutului exteriorizat inapoi in cavitatea abdominala, repararea defectului peretelui si intarirea acestuia cu materiale protetice perfect asimilabile in organism pentru a preveni recidivele. Complicatiile postoperatorii minime si durata redusa de spitalizare asigura o reintegrarea familiala si sociala rapida, cu imbunatatirea neta a calitatii vietii.

CHIRUGIA GINECOLOGICA

Interventiile practicate pentru patologiile ginecologice se pot efectua utilizand doua cai de abordare:

  • transvaginala
  • transabdominala

Patologiile pentru care se intervine pe cale vaginala includ:

  • Incontinenta urinara de efort (pierderi urinare involuntare) – patologie foarte frecventala femeile peste 45 ani, care afecteaza calitatea vietii. Se trateaza destul de usor prin implant protetic transvaginal cu rezultate foarte bune.
  • Prolapsul genital/cistocelul – reprezinta prolabarea prin peretele vaginal anterior a uterului sau a vezicii urinare din cauza slabirii elementelor de sustinere a acestor organe. In functie de gradul prolapsului, interventiile chirurgicale variaza si includ plasarea de bandelete neresorbabile transobturatorii pentru ridicarea structurilor, cu rezultate bun. In cazurile avansate de prolaps genital, se practica histerectomie totala pe cale vaginala.
  • Fistulele recto-vaginale – reprezinta comunicari anormale intre rect si vagin si pot avea ca si cause posibile traumatismele obstetricale, bolile inflamatorii intestinale, abcesele, fistulele perianale, diverticulita, iradierea pelvina, corpii straini, violenta. Interventia chirurgicala presupune inchiderea celor doua orificii, a celui rectal si a celui vaginal.
  • Polipi cervicali
  • Displazii de col sau neoplazii ale colului – in vederea biopsiei
  • Chistul bartholinian – se formeaza din cauza obstructiei unei glande Bartholin, (localizata la nivelul vulvei, la dreapta si la stanga comisurii posterioare a vaginului), blocand evacuarea secretiilor, care se acumuleaza. In cazul in care apare o infectie a chistului bartholinian, vorbim despre abcesul bartholinian. Interventia chirurgicala, de durata scurta, efectutata in anestezie locala, presupune incizia si drenajul chistului, urmata de marsupializare, procedura prin care se asigura pastrarea deschisa a cavitatii chistului, evitandu-se astfel reaparitia.

Patologiile pentru care se intervine pe cale abdominala includ:

  • Chistele ovariene – prezinta indicatie chirurgicala chistele care depasesc dimensiunea de 5-10 cm, respectiv chistele complexe, cu complicatii de tip torsiune (insotita de durere intensa), hemoragie intrachistica, durere in etajul abdominal inferior. Interventiile chirurgicale se pot efectua fie clasic, fie laparoscopic si vizeaza indepartarea chistului si salvarea catui mai mult tesut ovarian viabil.
  • Endometrioza – reprezinta prezenta de tesut endometrial in afara cavitatii uterine. Simptomele resimtite de pacienta includ dureri corelate cu ciclul menstrual, sterilitate, durere la contactul sexual, disurie, cicluri neregulate. Interventia chirurgicala presupune indepartarea focarelor de endometrioza si se poate efectua fie clasic, fie laparoscopic.
  • Fibromul uterin – este cea mai frecventa tumora benigna a uterului, prezentandu-se sub forma de noduli formati din tesut muscular neted si tesut conjunctiv. Au indicatie chirurgicala doar in momentul in care dau complicatii de tip hemoragii, durere, compresiune locala din cauza dimensiunilor mari. In functie de localizare, interventia chirurgicala se poate limita numai la enucleerea nodulului fibromatos (localizare seroasa) sau poate consta in indepartarea uterului in totalitate (histerectomie totala). Aceste proceduri se pot efectua atat clasic, cat si laparoscopic.
  • Cancerele de ovar, endometru, col uterin
  • Malformatiile uterine – includ septele vaginale, uterul bicorn, uterul unicorn, uterul didelf, iar interventia chirurgicala presupune histeroplastie, respective

CHIRURGIA TIROIDEI

Gusa reprezinta o patologie foarte frecventa in cadrul populatiei generale si se defineste ca o crestere in volum a tiroidei, astfel incat aceasta poate deveni palpabila sau vizibila in regiunea anterioara a gatului. Cresterea poate fi pusa pe seama aparitiei unuia sau a mai multor noduli tiroidieni, pe seama hiperfunctiei tiroidiene (hipertiroidismul) sau pe seama carentei de iod din alimentatie (cazuri mai rare).
Simptomatologia poate fi absenta in cazul unei gusi de dimensiuni mici sau moderate, insa in cazul gusilor voluminoase apar simptome de tipul deformarii regiunii anterioare a gatului, compresiune la acest nivel, tulburari de deglutitie, de respiratie sau disfonie. In aceste cazuri, tratamentul de electie este cel chirurgical.
Interventia chirurgicala propusa este tiroidectomia totala, respective extirparea in totalitate a glandei tiroide. In urma acestei operatii, pacientii vor urma tratament cu hormoni tiroidieni de substitutie pe durata intregii vieti.
Nodulii tiroidieni sunt intalniti la 10% din populatia generala, peste 90 % dintre ei fiind de natura benigna. In cazul in care cauza cresterii in volum a tiroidei este un nodul unic, care da simptomatologia mai sus amintita, se poate practica lobectomie tiroidiana, respectiv indepartarea lobului tiroidian afectat si pastrarea lobului contralateral.
Cancerul tiroidian este rar intalnit, iar peste 95 % din formele acestuia au o rata de supravietuire foarte buna (formele papilare si foliculare). Exista si forme agresive, cu prognostic rezervat, respective formele anaplastice. Interventia chirurgicala recomandata in cazul cancerelor tiroidiene este tiroidectomia totala, insotita de limfadenectomie (indepartarea ganglionilor limfatici).

CHIRURGIA VARICELOR

Varicele reprezinta dilatatii ale venelor superficiale ale membrului inferior, vizibile sub tegument, de consistenta moale, depresibile si cu aspect tortuos.
Factorii ce favorizeaza aparitia lor sunt sedentarismul, ortostatismul prelungit, obezitatea, predispozitia genetica (in special pe linie feminina).
Varicele pot evoula silentios lungi perioade de timp. Simptomatologia data de acestea cuprinde greutate in picioare, oboseala, crampe. In evolutie, poate aparea ulcerul varicos pe fondul unei troficitati reduse tegumentare, cu vindecare lenta si recidive frecvente.
Complicatia cea mai frecventa a varicelor e reprezentata de tromboflebita superficiala, caracterizata prin aparitia la nivelul pachetelor varicoase a unei zone indurate, rosii, calde si dureroase.
Posibilitatile de tratament includ:

  • scleroterapia – injectarea de substante sclerozante in vene
  • terapia laser
  • terapia prin radiofrecventa
  • tratamentul chirurgical clasic – indepartarea venei si a ramurilor sale tributare, cu rezultate foarte bune

INFORMATII


PREGATIREA PRE-OPERATORIE

In funtie de varsta si afectiuni colaterale, va fi nevoie să facem teste suplimentare:

  • analize de sange : hemoleucogramă (HLG), teste de coagulare (coagulogramă), probe inflamatorii (viteza de sedimentare a hematiilor – VSH, fibrinogen, proteina C reactivă –PCR)
  • sumar de urina
  • Rx cardiopulmonara
  • electrocardiograma (ECG)
  • ecografie abdominala

Anuntati medicul anestezist si chirurg daca:

  • aveti alergie la medicamente sau anestezice
  • sunteti sub tratament cu antiagregante plachetare (Aspirina, Plavix, Vessel) sau anticoagulante injectabile (Clexane, Fragmin) sau cu administrare orala (Warfarine). Acestea trebuie oprite cu minim 7 zile inainte de interventie
  • ati avut vreodata fenomene de tromboza venoasa profunda (gambe tumefiate, rosii, dureroase la palpare, dar si spontan) sau orice alta anomalie de coagulare a sangelui
  • in ultimele zile aveti febra, frisoane, tuse, iritatii, leziuni tegumentare

Nu mancati si nu beti nimic (nici macar apa) cu minimum 8 ore inainte de interventie. Aceasta inseamna sa nu consumam nimic dupa miezul noptii premergatoare operatiei.
In plus fata de aceste proceduri standard, in cazul interventiilor chirurgicale majore (ficat, pancreas, stomac, intestin gros sau esofag) pacientii sunt sfatuiti sa:

  • doneze sange inainte de operatie; acesta va fi depozitat in eventualitatea in care va fi necesara o transfuzie postoperator

RECUPERAREA

Perioada de recuperare, in cazul interventiilor chirurgicale, variaza de la un tip de operatie la altul. In interventiile chirurgicale minore (hernia, hemoroizi, varice, tiroida, operatii ginecologice si/sau colecistectomiile laparoscopice) externarea se face a doua zi dupa operatie. Interventiile chirurgicale majore (ficat, pancreas, stomac, intestin gros sau esofag) necesita o perioada mai prelungita de recuperare postoperatorie (pana la 10 zile). Firele de sutura se suprima la 7-10 zile postoperator.

TESTIMONIALE


Am fost si eu operata acum 8 luni de cancer ovarian si ii multumesc domnului doctor pentru ca m-a salvat si multumita lui si lui Dumnezeu sunt alaturi de copilasii si familia mea. Mult respect domnului doctor si apelati cu incredere la dansul pentru ca este un om exceptional. – Utiu Liliana      

Am fost aperat de domnul doctor Cebotari in urma cu o luna. Interventia: hernie inghinala de o dimensiune mare tratata prin operatie laparoscopica. Am fost internat luni iar in aceiasi zi mi-au fost facute analizele si am fost operat. Apelati cu incredere la domnul doctor. E un adevarat profesionist. – Stefaroi Octavian

Nu pot gasi cuvinte de admiratie pentru tot ce ati facut pentru mine. Mult succes in ceea ce faceti si sa aveti parte de numai satisfactii. Sunteti cel mai bun. Sa va dea D-zeu ce-i mai bun pe lumea asta – McGraw Adina

Profesionalism desavarsit, om calm si cu mult bun simt , dar nu in ultimul rand un chirurg extraordinar. Un doctor complet. Prescrie retete cu efect precis. Profesionist, precis, cu mult bun simt – Anonim

Numele (obligatoriu)

Adresa de email (obligatoriu)

Subiectul

Mesaj

SA TINEM LEGATURA

Spitalul Universitar CF

Str. Republicii nr. 18, Cluj – Napoca
Tel:     +40744930286
Email: olegcebotari@yahoo.com
Ma puteti contacta telefonic intre orele 08 – 18 de luni pana vineri sau imi puteti trimite un email prin formularul din stanga.